timp, la trecut

şi
toate sunt la trecut
nimeni nu o să ştie
şi
nu o să-i pese nimănui
nimeni nu a cîştigat nimeni nu a pierdut
şi
fiecare trece prin fiecare
umbrele doar păstrează amintirea luminii
şi
timpul are alte poveşti
din cadavrele iubirii alte umbre-n lumini
şi ?
timp la trecut
renăscut

dantele, de dor

sărut, grelelor, pleoapelor

dormi
te ţin de mînă


p.s.
ştii tu

"ea minte şi zice că e fericită"

peste cuvinte s-a pus iarnă grea
e o minciună întroienită
şi iubirea şi sania şi tăcerea ta

s.o.s de DOR... iarNă, tu

cerdac albastru

pritvorul acela

RODICĂI


fără de vină fără de bătrâneţe
şi fără de uitare-
cu mestecenii acelei
până-n arderea viitoare-

de trecerea şi neuitarea ei
de binecuvântarea lor
de lumina jarului
de cenuşa

mestecenii

încă iubindu-se-n asfinţit
neânnopţaţi neiernaţi neiertaţi


mestecenii

"pus pistrui pe frunz bolnav"

anoTimpului
bolnav
pe frunze-i ning drag
sărutările pistruiului
îi ţin de cald ?


p.s.

ştii tu (?)

ce frig şi ardere-mi eşti, rană tu... dulce(A) m'ea

j şi a, valului vis îi e un alt val... oCEan

doar el
ştia
plânge



(...) "singurul care înţelege
că florile dor înăuntrul nostru
şi soarele ninge"(...)



frige oceanul de
dor
ningE

hai să ne batem cu pernele

mOttOm

"(...)acum taci zi-mi că-s sărat
de lacrimi? nu
de sărut de tine
de opt ori
şi o bătaie cu perne ne-ar prinde bine, nu?"





perna mea


alege tu
în care dintre ninsori
e mai moale şi caldă
depărtarea


perna ta



atinge-mi călcâiele
cu inima din sărut
creşte un mugurE acolo
şi
mă tem de veşnicia
îngheţului sărat
dintre buzele noastre

p.s.
bine
şi eu te iubesc

apoi, m-am trezit...găsind(u'mă)

am visat, pierzînd(u'mă) :(

timp îngheţat, NICHITA

„M-am însingurat
pentru că am simţit că tu nu mă mai iubeşti, -
lacrima mamei mele de gheaţă era, -
stăteam şi rânjeam şi o rugam să plângă
dar iarnă se făcuse în munţi.
M-am dat de mâncare lupilor
dar lupii erau friguroşi şi bolânzi.
Mâncaţi-mă, am strigat la ei, am strigat!
Noi, nu, mi-au răspuns,
noi nu mâncăm om îngheţat!”

“Ce va fi mai departe, vedem noi”
Mircea Ivănescu


când oamenii-s îngheţaţi în îndepărtările lor
la ce bun să încerci măcar apropieri
suflete nu-s
e doar un ocean de gheţuri
care
poate
au fost cândva
plauri
e o întindere de igluri aici
planetă albastră părăsită
inima mea
bate încă ?
doar singurătate şi albastru
nesfârşit
gheţurilor mele
plutind în neobosită derivă
de mereu bun venit

H.M. NU-I POET, DA ? :)

” Ce este adevărat nu mă interesează câtuşi de puţin, nici chiar ce este real; nu mă interesează decât ceea ce îmi imaginez eu că este, ceea ce am înăbuşit zi de zi ca să pot să trăiesc.”

Henry Miller- Tropicul Capricornului

m-am tot sucit şi răSsucit DAUREL şi 'răspunsul', unul dintre ele, mi-a 'venit' de unde mă aşteptam foarte puţin spre deloc :)

vouă

să nu-mi luaţi 'în nume de rău'
TACEREA
'răspunsurilor'
aici


sărut mâinile şi poimâinile
cui face PÂINILE

fericiţi cei ce au... 'mâin(I)ele'

*


un mâine
două mâini

o mâine
tot
două mâini


'despre Asta voi poVESTI, MÂINE'



'eu nu ştiu desena nisip'
spunea
şi eu îi credeam
eu
credeam

pietrele toatele
ştiu
toatele pietrele

nisipule
în câtă apă rozmarin
trebuie să-mi scald
talpa
ca tu să o săruţi
ca tu să o săruţi
o singură dată ?
ca tu să o săruţi
ca tu să o săruţi


'eu nu ştiu desena nisip'
(şi) eu
credeam

p.s.
bine
şi eu te iubesc


mâinele

anoTinp inutil

de parcă de la o vreme nu-mi mai găsesc ritmul în paşi

de parcă ning inutil şi tîrziu

de parcă mi mult prea devreme în mult prea tîrziu

de parcă noi fără de noi

de parcă te port fără ştire că ai fi dar tu eşti

de parcă îţi sunt fără veste veste fiindu-ţi

pas ţie, tu călcătură

- urme singure şi degeaba -

de parcă

fără tine


ning



ageaba

DORiri

nimănuiului
tot
nimic
mie

rugă

mută

tacere
adânc vorbitoare
sunt
visează-mă de poţi
cuvânt
...