plecarea inutilului

Sasa Pana - 8 august 1936

În casă-i sărbătoare (bunica totuşi plânge):
Vai! în gingia ştirbă - o seceră de sânge -
Chiar azi i-a răsărit întâiul dinte.
Cât drum pâna la perla cea de minte!

Acum "vorbeşte" cuvinte multe: de-nţeles
Uşor în baby-esperanto, mai ales,
Adesea ocărăşte gargarisind în pripă
Silabe ce le schimbă-n lacrimi
Într-o clipa.

Ar vrea mâncare multă: cu două linguriţe,
În alternări de vâsle, să-i sature guriţa.
Guriţa buzunarul spre care duce
Totul ce poate să apuce.

Cine-i mai cuminte? Cine-i mai bujor
Şi conduce casa chiar din cărucior?
Cine este fraged ca un trandafir?
Şi ecoul spune: - Unul, Vladimir.

MOŢULE, lumea nu le-a uitat- CĂLINEEE

                                                                                                                                           

doar o altă fotografie A (...), cumpăr abac

-ori-
ce culoare are sufletul dacă ar trebui să aibă una
- ori/ ori -

taci, tu

eu, încă fumez libelule

îngerii sparg nuci cu statuia lilithei

avem oaspeţi la cină

cînd te închid între coperţi

calendarele mele-s în altceva
altcum !
timpul habar n-are de 
calendare
bine face