Am atâta nevoie să mă ţii în braţe
şi să mă legeni blând
să-mi spui tăcând toate poveştile
degetelor tale
aşezate-n rugăciune pe inima mea
gând.
Ai atâta nevoie să te ţin în braţe
şi să te legăn blând
să-ţi sărut toate poveştile
degetelor în rugăciune
uitând.
Avem atâta nevoie să ne fim
tălpi încercănate lumilor dintre noi
lunecând- vis- rămânând
să ne ţinem în braţe fiindu-ne
gând
uitând.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu