Nu ştiam să ajung
doar mergeam
când m-am închis în odaia ochilor tăi
nu cunoscusem puşcăriile
fărădenoiului
încă râdeam.
Pe pereţii din tine
curg eu şi nu-s lacrime
te căutam te pierdeam te imploram
iubitul meu orb
când îţi preaplâng pe obraji
ţine ochii închişi
adunămă-n colţ de sărut
simţi iubitul meu orb
ce gust de cenuşă
am ?