joi, 26 mai 2011

Nu rîde furnica a-

-sta mi-a salvat existenţa :) ea, cu tăcerea ei roz bombon, mi-a explicat că viaţa de om este aceiaşi cu ori fără mine doar ea şi trandafirii nedomesticiţi pot trăi veşnic eu durez cît o lacrimă de-a lor apoi plec să-mi văd de micile mele anomalii a.d.n. replicîndu-mă aiurea în ploi acide

8 comentarii:

  1. Ce fain de furnici că se pot plimba pe flori, ar putea și să se mute într-una!

    RăspundețiȘtergere
  2. ce ştim noi despre 'greutăţile' ori bucuriile lor?
    uite, asta tocmai căra o LACRIMĂ

    RăspundețiȘtergere
  3. Presupun că ți-o aducea ție, rămăseseși fără?

    RăspundețiȘtergere
  4. ba, eu doar o supravizez
    sunt cămătăreasă de LACRIME

    RăspundețiȘtergere
  5. E bine să ai lacrime în plus pentru că ele nu discriminează sentimentele, fie ele supărărări ori bucurii.

    RăspundețiȘtergere
  6. SENTIMENTELE?-s 'monedă de schimb'
    primele care dispar

    RăspundețiȘtergere
  7. eiii
    de parcă n-ai şti
    ca la bâlci
    DEŞERTĂCIUNI

    RăspundețiȘtergere