luni, 25 iunie 2012

,

Gellu Naum - Triunghiul

În barcă un pescar surd vorbește cu apa Crede că nu-l aude nimeni

Zenobia îmi ține amândouă mâinile pe inimă Îngenunchez cu adorație și mă gândesc la altceva

Zenobia zice să nu mâncăm cocoși albi pentru că se supără cineva pe noi Pescarul întoarce capul și ne privește bănuitor

Un înțelept scoate o clipă capul din apă ne strigă disperat apoi se scufundă De data asta pentru totdeauna

Zenobia îmi spune Între noi fie vorba suntem victimele imaginației celorlalți

Nu pot să-i răspund pentru că mi-ar intra tot cerul în gură

Acum pescarul a scăpat un peștisor Îl ceartă cu glas tare Lașule zice n-ai avut curajul să stai să te mănânc

Zenobia mă întreabă ce este un baldachin Îi arăt lopata

Deasupra noastra unii vor să ne învețe de bine

Uite uite un triunghi spune Zenobia A venit pe lume să se adapteze

Pescarul a tras la mal Vrea să vorbească și cu pământul Crede ca nu-l aude nimeni

2 comentarii:

  1. Ca suntem victimele imaginatiei celorlalti as mai intelege; ma cam victimizam candava...; cu adaptarea triunghiului nu ma duce imaginatia (mea de inginer)

    RăspundețiȘtergere
  2. sfîntul triunghi și pescarul care trage la mal neauzit de nimeni or fi fiind victimizarea acelora care n-au găsit nici apa nici pămîntul dar caută în afara lor plutind în derivă ceva ce ar trebui să aibe înlăuntrul...

    RăspundețiȘtergere