vineri, 17 decembrie 2010

cerdac albastru



pritvorul acela

RODICĂI


fără de vină fără de bătrâneţe
şi fără de uitare-
cu mestecenii acelei
până-n arderea viitoare-

de trecerea şi neuitarea ei
de binecuvântarea lor
de lumina jarului
de cenuşa

mestecenii

încă iubindu-se-n asfinţit
neânnopţaţi neiernaţi neiertaţi


mestecenii
la
Etichete:

2 comentarii:

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)