E o aglomeraţie înlăuntru-mi
că nu mai ştiu când sunt
cu cine mă 'ntâlnesc
fiinţe fără chipuri
se preumblă prin aortele mele
mine eu vremea toată
hălăduind mă hăituiesc.
Când nu mai vreau să fiu
îşi ies din fire
îmi zgâlţie prin sânge
tot ce-am fost
şi tot ce-am vrut să fiu
mă ia la palme
nu-i de trăit cu mine
am hotărât definitiv
mă părăsesc.
de abia de aici incepi sa te intalnesti...sa fi avut parte de angoasa?!.. exil fericit alaturi de tine..
RăspundețiȘtergere:)
repetitiv:)
RăspundețiȘtergere