desmărginire

urmează staţiA
uşile se deschid spre
toate peroanele
urcaţi
coborâţi
şi mai cu seamă
nu vă lăsaţi
înfrânţi
urcaţi coborâţi

fericirea e un cuvânt inventat
de bâlbâiţi
umpleţi-vă de miasma hăului
coborâţi doar urcând
şi
nu uitaţi să râdeţi
uşile se deschid închizând.


spun doar banalităţi
ştiu
da-mi place să le spun
- celor hăruiţi -
să nu uite
plutind mereu
că banalităţile mele îi
ţin
vremelnic dar sigur
hrăniţi cu pământ
văzduhurile lor risipire şi vânt
suntem simbioţi
fraţi în necuvânt.