joi, 13 decembrie 2012

și?


George Ţărnea- Eglogă destinului tragic
  Poporul meu contemplativ
A fost belit în mod festiv.
Să ştie chiar de la-nceput
Pe mâna cui a încăput
Şi să n-aştepte ani mai buni
De la marmita cu minuni.
Că el, oricum, din post în post,
E învăţat s-o ducă prost
Şi hărăzit să fie trist...
M-apucă plânsul, deci exist!

2 comentarii:

  1. Sunt dezamagit de mine; de mine insumi, cum se zice...
    nu stiam cuvantul "egloga", deci nu stiam nici de minunata poezie din postare...

    RăspundețiȘtergere
  2. cine zice că știe abia acela;) nu știe mai nimic

    RăspundețiȘtergere