joi, 26 ianuarie 2012

(ne)voia de aripe


Oleg Dou

Li Bai- Mă amuz
Cu faţa înspre vin, nu am văzut amurgul.
Petale de flori de prun mi s-au aşternut în cutele hainelor,
Beat, m-am ridicat şi m-am apropiat de luna din pîrîu
Păsările sînt prea departe, oamenii prea puţini.
traducerea îi aparţine Irinei , căreia-i zicem
închinare

2 comentarii:

  1. Plecaciuni la randul meu, ma bucur ca ti-a placut....:o)...

    Legenda/superstitia (te aud, cine crede in ele?) zice ca Li Bai s-a innecat in raul Yangtze: s-a aplecat sa imbratiseze imaginea lunei oglindite in apa.

    Aviz amatorilor de vasle si poezie...:o)...

    Numai bine.

    RăspundețiȘtergere
  2. ce frumoase-s (şi)legendele Poeţilor

    RăspundețiȘtergere